Realizarea compostului pornește de la colectarea deșeurilor biodegradabile, devenită obligatorie în România, prin Legea 181 din 2020, privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, pentru ca țara noastră să se alinieze cerințelor generale, valabile la nivelul Uniunii Europene. Potrivit legii, deșeurile biodegradabile sunt cele „provenite din grădini, parcuri, bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante, comerțul cu ridicata, de la firmele de catering și magazinele de vânzare cu amănuntul, deșeurile similare ce provin din unitățile de prelucrare a produselor alimentare”. Colectarea deșeurilor biodegradabile este obligatorie atât pentru companii, cât și pentru persoanele fizice. Ca simplu cetățean, ai două variante în acest sens: să predai deșeurile menajere biodegradabile în punctele stabilite de autorități, pentru a fi transformate în compost, sau să produci compostul în propria gospodărie.
În cele ce urmează, afli ce înseamnă, de fapt, compostarea deșeurilor menajere, ce materii prime poți folosi, care sunt beneficiile utilizării compostului și ce pași ar trebui să urmezi pentru a obține compost din deșeurile provenite din casă, bucătărie, dar și din grădină.
Ce înseamnă compostarea deșeurilor menajere
Beneficiile utilizării compostului
Din ce deșeuri menajere poți face compost
Tipuri de recipiente pentru compost
Cum faci compost din deșeuri menajere
Ce înseamnă compostarea deșeurilor menajere
Compostarea înseamnă transformarea deșeurilor menajere biodegradabile în compost. Compostul este un îngrășământ natural, obținut în urma descompunerii resturilor colectate din activitatea casnică, dar și din grădină, exemple de astfel de deșeuri fiind: resturile de legume, fructe, coji de ouă, zațul de cafea, ramurile uscate, frunzele, iarba uscată, resturile de flori. Practic, este vorba despre o metodă eficientă de reciclare a acestor deșeuri, pe care le poți selecta ușor în propria casă.
Un compost de calitate depinde de colectarea corectă a materiei prime și de respectarea anumitor etape pentru obținerea lui. Textura lui este sfărâmicioasă, asemănătoare pământului afânat, nu emană mirosuri neplăcute și este de culoare brun-închisă, aproape neagră. Deși poate fi obținut și în interior, ideal pentru realizarea compostului este să dispui de o grădină, pentru că este nevoie de contact cu solul, aerisire adecvată și apă în cantități suficiente, ca să nu se usuce.
Reține că un spațiu de compostare poate fi amenajat chiar dacă ai o curte mică, pentru că este suficientă o suprafață de 2-3 mp. Important este, însă, să alegi un loc care să fie protejat de vânt și să nu fie expus direct la soare. Totodată, va trebui să ai în apropiere un spațiu pentru depozitarea uneltelor și să dispui de sursă de apă. Pentru realizarea propriu-zisă a compostului, vei avea nevoie, în mare, de un recipient special, un tocator de resturi vegetale, pentru mărunțirea crengilor rezultate în urma tăierilor efectuate în grădină, de exemplu, găleți, roabe pentru transportul deșeurilor, lopeți, greble, furci.
Chiar dacă, la prima vedere, poate să pară o investiție importantă, un site specializat, așa cum este OLX, te poate ajuta să găsești instrumentele și materiale de care ai nevoie pentru amenajarea unui spațiu dedicat realizării compostului și pentru întreținerea acestuia, la cele mai convenabile prețuri pentru nevoile tale.
Beneficiile utilizării compostului
Pe lângă reciclarea eficientă a deșeurilor menajere și valorificarea unor resurse naturale prețioase, compostarea aduce multe beneficii, cum ar fi:
- îmbunătățirea calității solului – ajută la o mai bună reținere a apei, contribuie la combaterea bolilor și dăunătorilor;
- reducerea nevoii de a folosi fertilizatori chimici;
- încurajarea producției de bacterii benefice și de ciuperci care contribuie la realizarea humusului, un excelent nutrient natural;
- reducerea emisiilor de metan;
- contribuția la echilibrarea pH-ului solului și la moderarea temperaturii acestuia.
Există, în principal, două tipuri de compost:
- compost proaspăt (are o vechime de 4-6 luni) – se află într-o stare destul de avansată de descompunere; poate contribui la formarea humusului; este bogat în substanțe nutritive, dar din cauza acizilor organici (care rezultă în urma procesului de descompunere și de transformare (metabolizare), nu este recomandat pentru culturile sensibile și nu este indicat să fie folosit ca pat germinativ, pentru creșterea plantelor tinere, cum sunt răsadurile; el poate fi utilizat pentru pomii fructiferi, culturile de legume și zarzavaturi (cartofi, țelină, castraveți, roșii, varză, spanac, praz);
- compost matur (are peste 6-8 luni vechime) – obții un pământ negru, afânat, ușor granulat, miroase a sol de pădure; microorganismele din compostul matur eliberează foarte multe substanțe nutritive în sol; poate fi folosit pentru creșterea răsadurilor sau a plantelor în ghiveci, pentru culturile de mazăre, morcovi, trifoi, salată, ridichi, ca strat hrănitor pentru flori sau îngrijirea peluzei.
Din ce deșeuri menajere poți fce compost
Orice compost are nevoie de trei ingrediente de bază:
- ingrediente brune, bogate în carbon – în această categorie intră, de exemplu, frunze uscate, crengi, bălegar (numai de la animale sănătoase), rumeguș, paie, fân, așchii de lemn, hârtie mărunțită;
- ingrediente verzi, bogate în azot – resturi vegetale din curte, iarbă cosită (uscată), resturi de fructe și legume, boabe de cafea, pliculețe de ceai, pâine, coji de ouă, flori, plante de casă;
- apă – pentru un compost de calitate, este necesară o anumită cantitate de apă; amestecul trebuie să fie umed, dar nu să băltească în apă; trebuie să fie ca un burete stors; dacă ți se pare că e prea uscat, îl poți uda.
Prin urmare, materia primă pentru compost este reprezentată, pe de-o parte, de deșeurile menajere produse în casă, și pe de alta, de resturile provenite din grădină. Potrivit Agenției Americane pentru Protecția Mediului (EPA), există o multitudine de deșeuri menajere din care poți face compost, dar este bine să știi și care sunt cele ce nu pot constitui materie primă pentru așa ceva și, mai ales, de ce sunt de evitat.
| Din ce poți face compost | Din ce nu poți face compost |
|
|
Tipuri de recipiente pentru compost
Poți opta pentru achiziționarea unor recipiente în care să faci compostul sau le poți confecționa chiar tu. Iată câteva exemple:
Containerul staționar, construit de tine
Poți construi un container staționar, în grădină, din mai multe materiale, cum ar fi paleții ori scândurile din lemn, plasa de sârmă, crengile. Tot ce trebuie să faci e să bați în pământ 4 piloni din lemn, cu o înălțime de cel puțin 1 metru, și să fixezi între ei scanduri din lemn, cu o lungime de 1,5 metri. Vei obține un fel de ladă, care permite contactul direct cu solul al materiilor prime din care va rezulta compostul, ceea ce favorizează acțiunea bacteriilor benefice. Ai grijă, însă, să tratezi lemnul cu substanțe organice, ca să nu putrezească. După ce ai realizat lada, pune pe fundul ei un strat de crengi și paie, gros de 15-20 de cm, ca să asiguri o bună ventilație. Pentru o mai bună protecție față de fenomenele meteo, acoperă containerul cu o folie din plastic.
După aceleași reguli, poți confecționa un astfel de container și din crengi mai groase sau bușteni, dintr-o combinație de lemn și plasă din sârmă sau din cărămizi.
Compostorul de grădină, din plastic
O altă variantă este compostarea deșeurilor biodegradabile într-un butoi de plastic. Fie achiziționezi un compostor de grădină, fie iei un butoi sau un coș de plastic, cu o capacitate de cel puțin 60-70 de litri. Găurește pereții butoiului, cu ajutorul unei bormasini, ca să asiguri aerisirea. Nu există un număr anume de găuri, doar că va trebui să ții cont că distanța dintre ele ar fi bine să fie de 5-10 cm.
Compostul compartimentat
Poți opta și pentru compostarea pe compartimente. În unul dintre ele, poți obține compost proaspăt, iar în celălalt, compost matur. Și în acest caz, ai varianta să organizezi compostorul din lemn în mai multe „camere” sau să achiziționezi unul gata făcut.
Compostorul rotativ
Un astfel de tip de compostare grăbește, practic, procesul de descompunere și este mai ușor de pus în practică, pentru că te scutește de unele operațiuni manuale, cum ar fi stratificarea deșeurilor sau aerisirea compostului. Poți găsi containere din metal, special concepute pentru compostarea rotativă sau să fixezi, pe un suport, un butoi din lemn sau din plastic și să-l poți învârti cu ușurință. Dacă alegi această din urmă variantă, asigură-te că faci găuri pentru aerisire.
Compostarea în spații mici
Dacă nu dispui de o grădină sau de curte, poți obține compost și în spații mici, în recipiente de dimensiuni reduse, cum sunt cutiile din plastic (le faci găuri pentru aerisire) sau lădițele din lemn. Poți așeza astfel de recipiente pe balcon, de exemplu, sau într-un colț al bucătăriei. Reține că, dacă respecți regulile de compostare, nu te vei confrunta cu problema mirosurilor neplăcute sau a insectelor nedorite. Compostul miroase, de obicei, a pământ de pădure.
Cum faci compost din deșeuri menajere
Pentru realizarea compostului, este nevoie să amenajezi un spațiu special și să respecți anumiți pași simpli, după cum urmează:
- Adună în recipiente speciale toate deșeurile menajere biodegradabile, care pot fi folosite pentru obținerea compostului.
- Dacă folosești un compostor staționar, pune la baza lui un strat de 10-15 cm de crengi rupte sau alte resturi din curte.
- Așază deșeurile în straturi alternative: pune un strat de ingrediente brune, unul de deșeuri verzi și un strat de sol uscat din grădină. Încearcă să pui cantități egale de resturi din bucătărie și din curte.
- Aerisește compostul. O dată pe săptămână, amestecă în container, de sus în jos, cu o furcă, un băț din lemn sau o lopată, astfel încât compostul să fie afânat.
- Asigură temperatura adecvată. Compostul se formează într-un interval de 30-70°C. Deșeurile biodegradabile fermentează și temperatura crește, ceea ce este un semn foarte bun. O poți măsura cu ajutorul unui termometru de grădină. Vara, ferește containerul de soarele puternic, iar iarna, protejeaza-l de îngheț. Dacă temperatura este prea mare sau prea mică ori dacă mirosul este foarte puternic, amestecă bine compostul.
- Menține umiditatea potrivită. Compostul trebuie să fie umed în permanență, dar nu să mustească. Dacă e prea uscat, mai udă-l. Dacă e îmbibat cu apă, aerisește-l și asigură-te că apa de ploaie se poate scurge.
Reține că obținerea compostului chiar la tine acasă înseamnă, în primul rând, o reciclare eficientă a deșeurilor menajere biodegradabile, rezultate în urma activității casnice sau a grădinăritului. Compostul este un îngrășământ natural foarte hrănitor, pe care îl poți folosi atât pentru plantele din locuință, cât și pentru cele din curte. Calitatea lui depinde, însă, de respectarea câtorva reguli, așa cum sunt și cele de mai sus.
Sursa foto: Shutterstock
