Karate este una dintre cele mai practicate arte marțiale. Are exclusiv scop defensiv și de autoapărare, dar urmărește și armonia mișcărilor, dezvoltarea minții, a puterii de reacție și deprinderea unei inteligențe fizice care să contribuie la atingerea perfecțiunii. Pentru toate acestea, este nevoie de o atitudine, un stil și o tehnică speciale. Filozofia karatistului îi impune să învețe să lupte, pentru a nu fi nevoit să lupte, pentru a nu ataca niciodată primul, ci doar pentru propria sa protecție. Principiul de bază este că cel mai mare adversar al unui karatist trebuie să rămână mereu doar propria sa persoană. Tehnica tradițională spune că trebuie să concurezi și să te străduiești să excelezi împotriva propriei persoane.
Cuvântul karate este o combinație între kara, adică gol, și te, care înseamnă mână; astfel, karate înseamnă „mână goală” sau, altfel spus, a lupta cu mâna goală.
Cum alegi un kimono
Kimonoul este ținuta obligatorie pentru antrenamentele și concursurile de karate, indiferent de nivelul de pregătire. În consecință, trebuie ales corect, respectând toate regulile. Un echipament corespunzător trebuie să permită libertate deplină de mișcare, inclusiv atunci când sunt realizate unele mișcări specifice, ample și foarte tehnice. La alegerea kimonoului, trebuie luate în calcul mărimea, respectiv dimensiunea acestuia, materialul și densitatea, culoarea, dar și nivelul de pregătire pe care îl are cel care îl va purta, precum și croiala, care diferă în funcție de stilul de karate practicat. Este la fel de important dacă este vorba despre un kimono de antrenament sau despre unul pentru competiție, pentru că diferențele dintre acestea sunt esențiale atât pentru buna pregătire, cât și pentru succesul în concurs.
Kimonoul pentru karate sau karategi trebuie privit ca pe un aliat și un scut. Acesta nu doar că îți permite să execuți orice mișcare, dar are și rolul de a te proteja de frecările provocate de căzături sau de contactele repetate cu alți karateka. Karategi pentru karate, inspirat din ținutele tradiționale japoneze, este compus dintr-o cămașă largă, strânsă în talie cu centură, ale cărei culori indică nivelul performanțelor karatistului, și pantaloni cu o croială simplă și largă. Lungimea cămășii nu trebuie să treacă de jumătatea coapsei, dar să acopere bine șoldurile, iar mânecile trebuie să lase încheietura mâinii liberă. Pantalonii sunt evazați și relativ scurți, deasupra gleznei. Aceștia se fixează pe talie cu elastic sau cu șnur lat, dar există modele care au și elastic, și șnur, pentru o fixare foarte bună. Mânecile și pantalonii nu trebuie niciodată îndoiți sau rulați, pentru că este împotriva regulamentelor și acest lucru poate predispune la accidente.
Dimensiunea corectă
Un kimono bine ales nu trebuie să fie nici strâns, nici larg și să permită o libertate totală de mișcare, fără să incomodeze. Kimonoul trebuie să fie perfect adaptat conformației pe care o are sportivul. Mărimea este proporțională cu înălțimea, cu o marjă de 5, până la 10 centimetri în plus. Un karateka adult de 1,80 metri înălțime va putea să aleagă un kimono de la 185 la 190 centimetri. La primele spălări, este foarte posibil ca acesta, în funcție de tipul materialului din care este realizat, să se micșoreze cu câțiva centimetri, atât în lățime, cât și în lungime. Este bine de știut că tesatura nu se va micșora egal în toate direcțiile, strângerea fibrelor fiind pe lungimea acestora, deci va depinde de modul în care au fost țesute și de felul în care a fost tăiat și croit costumul. Cele mai multe dintre kimonouri se micșorează mai mult pe lățime, ceea ce este un beneficiu. În funcție de toate aceste detalii, este de preferat un kimono mai larg și mai mare, decât unul strâmt.
Kimonoul pentru karate este bine să fie probat, deoarece trebuie testată amplitudinea mișcărilor, pentru a vedea ce grad de mobilitate permite costumul. Un kimono cu dimensiunea potrivită nu va împiedica nicio figură, indiferent cât de complicată ar fi. Este important, mai ales pentru un kimono de competiție, ca încheietura mâinii și gleznele să fie libere.
Materialul și stilul țesăturii
În mod tradițional, kimonoul este realizat din fibre naturale de bumbac. Țesăturile mai ușoare și mai subțiri, cu densitate mai mică, sunt foarte utile începătorilor. Materialele grele, cu țesături mai dense, sunt potrivite și recomandate celor cu experiență, dar și în competiții. Pentru cei care fac antrenamente frecvente, materialele de densitate medie sunt primele recomandate. Acestea asigură o bună absorbție a transpirației și sunt flexibile, permițând o libertate absolută de mișcare. Indiferent de grosime, țesătura trebuie să fie densă și să nu adere la corp, pentru a permite o bună ventilare.
Pentru antrenamente, pantalonii și cămașa sunt realizate din materiale identice, dar, uneori, în competiții, federațiile solicită ca materialul pentru partea de sus a kimonoului să aibă o grosime mai mare, iar pantalonii, întărituri sau dubluri la nivelul genunchilor, pentru o protecție suplimentară. Echipamentul pentru competiție are o structură granulară a țesăturii, este întărit cu inserții suplimentare pe piept și la nivelul bustului și al centurii.
În principiu, kimonoul este confecționat dintr-un material cu greutatea de aproximativ 380-400 grame/m2. Pentru începători și copii, densitatea ideală este de 200-250 grame/m2, iar pentru sportivii și antrenorii profesioniști, materialul poate fi mai dens și, implicit, mai dur, astfel că acesta poate ajunge la 550-650 grame /m2. Unele kimonouri au o greutate mai redusă, fibrele de bumbac fiind combinate cu cele sintetice, fapt care crește rezistența acestora, capacitatea de absorbție a umezelii și previne intrarea la apă a țesăturii, atunci când este spălată. Bumbacul reacționează puternic la temperatura apei, deci kimonoul pentru karate trebuie spălat doar cu apă la o temperatură de maximum 40 de grade Celsius. Producătorul va menționa pe etichetă temperatura maximă, dar și modul de uscare și timpul de detergent recomandat. Este indicat ca un kimono să fie uscat natural și niciodată în uscătoare automate.
Culoarea
În mod tradițional, cea mai populară culoare pentru kimonoul de karate este albul. Culoarea albă este, în tradiția japoneză, culoarea cerului la mijlocul zilei și simbolizează puritatea spirituală și fizică. Pe de altă parte, albul este una dintre culorile care semnifică moarte, motiv pentru care diferite stiluri de karate au ales costume colorate. Cele mai frecvente culori folosite sunt negrul, dar și roșul și albastrul.
Un kimono colorat este mai ușor de întreținut, astfel că reprezintă o alegere potrivită pentru antrenamente, iar cel negru este, uneori, acceptat în competiții sau poate fi purtat de cei care stăpânesc tehnici foarte avansate ori de către antrenori. Chiar și așa, cel mai des utilizat rămâne kimonoul alb.
Unele federații și asociații de karatiști acceptă echipament colorat, în timp ce altele pot impune o anumită culoare pentru kimono sau se limitează exclusiv la cel alb, tradițional.
Întreținerea kimonoului
Este important ca limitele de temperatură pentru apa de spălare să fie mereu respectate. La spălarea kimonoului nu se folosește niciodată înălbitor, pentru că acesta distruge fibrele. În mod normal, kimonoul trebuie călcat, dar dacă este uscat corect, această operație nu mai este necesară. Trebuie avut în vedere că unele zone de pe cămașă, cele întărite sau cu țesătură în relief, nu trebuie călcate.
Se recomandă ca spălarea efectivă a kimonoului, cu detergent, să se facă numai după 4-5 utilizări repetate. După fiecare utilizare, kimonoul poate fi clătit doar cu apă rece, fără detergent, și uscat în mod natural. Se poate adăuga puțin oțet alb în apă, pentru a îndepărta mirosurile neplăcute. Stoarcerea se face prin centrifugare la viteză medie. Kimonoul se usucă bine pus pe un umeraș, după ce a fost foarte bine scuturat înainte, pentru ca fibrele să se îndrepte.
Este o tradiție ca practicantul de karate să-și întrețină singur kimonoul. Face parte din filosofia karatistului ca ținuta de antrenament și de competiție să fie întotdeauna curată, frumos împăturită, călcată și în stare perfectă. În felul acesta, arată respect față de sine și va impune respect față de partenerii de antrenament, antrenori și adversari.
Sursa foto: Shutterstock.com
