Dacă despre legumele pe care le consumăm cu regularitate știm câteva noțiuni de bază, nu același lucru îl putem spune și despre rubarbă, o legumă care nu ne este tocmai familiară și care a căpătat ceva mai multă popularitate la noi în țară abia în ultimele decenii.
Iată câteva date care ar putea să te intereseze și, totodată, să te surprindă, despre această legumă-minune.
Rubarba – îngrijire și cultivare
Rubarba (Rheum rhabarbarum) este o legumă, deși este adesea folosită în sosuri dulci, plăcinte, prăjituri și torturi. Spre deosebire de legumele pe care le întâlnim cel mai frecvent în grădinile bunicilor, rubarba este o legumă perenă, ce va înflori în fiecare an, fără a fi nevoie să plantezi noi semințe.
Planta de rubarbă aparține unui grup de plante din specia Rheum, din familia Polygonaceae. Aceste plante cresc din rizomi groși și scurți, au frunzele mari, de formă oarecum triunghiulară, iar florile sunt grupate în inflorescențe mari.
În zonele calde, rubarba crește, în general, pe tot parcursul anului. În zonele cu temperaturi de îngheț iarna, partea de deasupra solului a plantei moare, însă, odată cu revenirea vremii calde, primăvara, planta crește din nou.
Rubarba este cultivată în mod tradițional în două moduri: în câmp sau în seră. Rubarba cultivată în câmp are, de obicei, tulpini de culoare roșu-închis și frunze verzi, în timp ce rubarba cultivată în seră produce tulpini roz sau roșu-deschis, cu frunze galbene.
Îngrijirea culturii de rubarbă
Dacă te gândești să înființezi o cultură de rubarbă, atunci trebuie să știi că nu este o plantă care să aibă nevoie de căldură excesivă, ba chiar poți alege o zonă unde iarna temperaturile scad sub 4 grade Celsius, astfel încât să se asigure perioada de repaus vegetativ. Însă, deși o poți planta oricând, solul ideal este cel călduț. Primăvara și toamna sunt cele mai potrivite perioade pentru a planta butașii de rubarbă.
Deoarece rubarba este o plantă perenă, îngrijirea ei este puțin diferită de cea a altor legume. Dacă intenționezi să o crești în grădină, este indicat să o plantezi pe margine, astfel încât să nu deranjeze celelalte legume, atunci când răsare, în fiecare primăvară.
Butașii de rubarbă au nevoie de spațiu, pentru ca frunzele să se poată dezvolta corespunzător. Aceasta înseamnă că trebuie să îi plantezi la o distanță de 0,30 până la 0,60 m între ei, în rânduri de 0,60 până la 0,91 m. Fiecare plantă de rubarbă în creștere necesită aproximativ un metru pătrat de spațiu.
Planteaza butasii în pământ, însă ai grijă să nu îi introduci mai mult de 2,5 până la 5 cm în sol; altfel, nu vor ieși la suprafață. Pe măsură ce apar florile, acestea trebuie îndepărtate, pentru a nu priva tulpina de substanțele nutritive.
Planta de rubarbă trebuie udată cu regularitate, deoarece nu tolerează seceta. Însă, în afara acestui aspect privind udarea ei, cultura de rubarbă este relativ ușor de îngrijit. Plantele răsar în fiecare primăvară și nu au nevoie de îngrijire specială. Sigur că va trebui să elimini buruienile din apropierea butașilor și să ai grijă ca, atunci când lucrezi solul, să nu rupi frunzele aflate în plin proces de dezvoltare.
Ar fi de reținut un aspect important privind recoltarea: nu este indicat să recoltezi rubarba în primul an de la plantare, deoarece acest lucru nu va permite plantei să se dezvolte la capacitate maximă. Așteaptă cel de-al doilea an pentru a recolta tulpinile de rubarbă, odată ce acestea se extind.
Rubarba este, de asemenea, cultivată în „sere”, fiind disponibilă aproape tot timpul anului. Rubarba de seră are, de obicei, o culoare roșu-deschis, fiind mai fragedă și cu un gust mai dulce decât cea cultivată în grădină.
Cultivarea rubarbei în sere
Așa cum aminteam mai sus, plantele de rubarbă au nevoie de temperaturi ceva mai scăzute pentru a se dezvolta. Mai mult, atât timp cât solul este bine drenat și acoperit cu un strat de mulci, butașii vor supraviețui chiar și înghețurilor puternice.
Asta înseamnă că poți ajuta planta să producă tulpini chiar și în afara sezonului, fără a avea nevoie de investiții prea mari. Iată ce pași trebuie să urmezi, pentru a cultiva rubarba în extrasezon:
- PASUL 1: Scoate butașii din pământ la sfârșitul toamnei;
- PASUL 2: Așază butașii în ghivece;
- PASUL 3: Lasă-i să stea afară, pe parcursul a două perioade de îngheț;
- PASUL 4: Mută butașii în interior, la căldură;
- PASUL 5: Așază ghivecele cu butași într-o zonă ferită de lumină și acoperă-i cu turba sau mulci;
- PASUL 6: Asigură umiditatea solului.
Urmând acești pași, tulpinile se vor dezvolta în aproximativ o lună și, odată ce au atins înălțimea de 30-40 cm, acestea pot fi recoltate.
Rubarba – preț înființare plantație, costuri de exploatare, profit
În general, rubarba este ușor de cultivat și necesită mai puțină puțină muncă decât alte culturi. Prin urmare, și costurile de exploatare vor fi mai reduse.
În termeni practici, pentru a cultiva rubarbă, trebuie să respecți următorii pași esențiali:
- Cumpără butași, nu semințe;
- Plantează butașii într-un loc însorit;
- Fertilizează și asigură umiditatea solului;
- Îndepărtează florile;
- Despică tulpinile, odată ce acestea s-au dezvoltat suficient.
Costuri înființare plantație și costuri de exploatare
Înființarea unei plantații de rubarbă reprezintă o afacere profitabilă, în condițiile în care investiția este recuperată în proporție de 100%, după primul an de recoltare. Aceasta se face manual, la finalul primăverii și la finalul toamnei. Îngrijirea până la recoltare presupune doar activități efectuate manual; prin urmare, nu generează mari costuri de exploatare.
Îngrijită corespunzător, plantația de rubarbă poate rezista până la 20 de ani, fără prea mari intervenții. O singură plantă poate produce aproximativ 2 kg de tulpini pe an, prețul în magazine fiind de aproximativ 10 lei pe kilogram, iar prețul producătorilor se apropie de 6 lei pe kilogram.
Pret rubarbă achizitie butași/1 ha: 10.000 euro
Echipamente și utilaje grădinărit: 1000 euro
Costuri plantare și exploatare: 1500 euro
Costuri întreținere+ fertilizator/an: 500 euro
Profit mediu/ha: 18.000 euro
Soiuri de rubarbă
Există peste 100 de specii diferite de rubarbă, dintre care majoritatea sunt hibride. Soiurile variază în ceea ce privește culoarea, gustul, randamentul, timpul de recoltare și proprietățile medicinale.
Rubarba sălbatică nu trebuie confundată cu soiurile de rubarbă de grădină. Rubarba sălbatică este un alt nume pentru brusturele comun, o buruiană ce are un aspect oarecum asemănător cu cel al rubarbei, dar care nu este comestibilă.
Semințe rubarbă Victoria
Dintre numeroasele soiuri de legume din întreaga lume, doar câteva se califică drept cele mai bune din toate timpurile și sunt apreciate de fermierii de pretutindeni. În fruntea acestei liste se află rubarba „Victoria” (Rheum rhabarbarum). Acest soi este caracterizat prin tulpini mari și grase, de culoare roșu aprins și o aromă acrișoară, de mere și coacăze, cu o notă de lămâie sau grepfrut.
Soiul de semințe rubarbă Victoria a fost creat acum aproximativ 180 de ani și a fost introdus în alimentație în 1837, în onoarea reginei Victoria. Horticultorii au afirmat adesea că „Victoria” a fost soiul care a contribuit semnificativ la răspândirea rubarbei în bucătăria din întreaga lume.
Două caracteristici fizice prin care soiul „Victoria” se diferențiază de alte soiuri sunt culoarea roșu aprins și tulpinile mari. Soiurile de familie mai vechi aveau tendința de a fi mai mult verzi sau cu tulpina complet verde.
Tulpinile și frunzele din soiul „Victoria” pot ajunge până la 1,5 metri, așa că va trebui să asiguri plantelor spațiu, dacă vei dori să le cultivi. La recoltare, trage ușor tulpina din zona rădăcinii, astfel încât să îndepărtezi baza tulpinii. Prin smulgerea întregii tulpini, vei crea, de fapt, un loc pentru ca mai multe frunze să se formeze, astfel încât să poți menține producția pe tot parcursul verii.
Rubarba – beneficii și proprietăți
Rubarba este una dintre cele două legume care cresc și se înmulțesc în fiecare an, spre deosebire de celelalte legume, care trebuie să fie semănate în fiecare an. Cealaltă legumă perenă este sparanghelul.
Partea comestibilă a plantei de rubarbă este tulpina. Tulpinile au o lungime medie de 25 până la 40 de centimetri, iar culoarea variază de la roz deschis la roșu rubiniu sau chiar nuanțe de galben ori verde. Aspectul și textura rubarbei sunt comparabile cu cele ale țelinei, în timp ce aroma este acrișoară; de aceea, este adesea gătită cu zahăr, pentru a fi mai plăcută la gust.
Rădăcinile și frunzele plantei sunt toxice, acestea conținând acid oxalic. Acidul oxalic se găsește în multe plante, însă frunzele de rubarbă conțin cantități considerabil mai mari din această substanță toxică.
În secolele anterioare, scopul cultivării rubarbei era strict medicinal, fiind recunoscută ca un remediu eficient împotriva febrei.
De asemenea, un alt beneficiu al plantei de rubarbă se referă la proprietățile insecticide ale plantei. Frunzele de rubarbă pot fi folosite drept un ideal insecticid natural.
Tulpina și rădăcina de rubarbă – beneficii
Rubarba este săracă în calorii și grăsimi, nu conține colesterol și este bogată în fibre. Rubarba conține, de asemenea, vitamina A, potasiu și calciu. Ca să îți faci o idee mai clară, un polonic de rubarbă gătită conține la fel de mult calciu precum un pahar de lapte. Totuși, trebuie să menționăm că, spre deosebire de calciul din produsele lactate, cel din surse vegetale nu este la fel de bine absorbit de organism.
Rubarba – beneficii medicinale: rubarba este cunoscută și pentru stimularea arderii grăsimilor și, de asemenea, pentru faptul că furnizează o cantitate destul de mare de vitamina K, benefică pentru sănătatea oaselor.
Datorită potențialului său de a limita leziunile neuronale din creier, planta de rubarbă a fost asociată cu tratamentele pentru boala Alzheimer.
Mai mult, cercetările sugerează că în rădăcina și tulpina de rubarbă există compuși care pot lupta împotriva cancerului, pot scădea colesterolul și tensiunea arterială, pot reduce inflamațiile și pot proteja sănătatea ochilor și a creierului.
Rădăcina de rubarbă mai este utilizată în medicina alternativă pentru a trata durerile lombare și vânătăile și este considerată eficientă în tratarea afecțiunilor renale.
Rubarba este benefică și pentru femeile aflate la menopauză, iar datorită proprietăților sale antibacteriene, aceasta ajută la ameliorarea afectiunilor produse de stafilococul auriu.
Ceai de rubarbă – beneficii
Există peste 40 de compuși polifenoli în rubarbă, inclusiv antociani, ce se regăsesc în afine și sunt recunoscuți pentru combaterea a numeroase afecțiuni. Prin prepararea rubarbei, conținutul de polifenoli crește și, totodată, se dezvoltă și capacitatea antioxidantă generală.
Așadar, ceaiul de rubarbă poate constitui un bun adjuvant în afecțiunile respiratorii, astm, bronșite.
Ceaiul din rădăcină de rubarbă este adesea utilizat pentru ameliorarea problemelor generate de intestinul leneș. Acesta ajută la accelerarea tranzitului, datorită cantităților mari de fibre, regăsite în planta de rubarbă.
Rubarba în bucătărie
Fiind extrem de ușor de cultivat, orice grădină poate găzdui câțiva butași de rubarbă. În acest fel, vei putea utiliza această plantă gustoasă și versatilă pentru a găti numeroase feluri de mâncare.
Tulpinile proaspete și fragede de rubarbă pot fi consumate crude și au o aromă acrișoară. În cazul în care rubarba este consumată crudă, aceasta este, de obicei, înmuiată în zahăr. Rubarba proaspăt culeasă (fără frunze) se păstrează proaspătă în frigider, timp de 3-5 zile.
Deși este o legumă, cel mai frecvent, rubarba este gătită la aburi sau coaptă în plăcinte, pâine, brioșe, prăjituri și alte deserturi delicioase. În multe rețete, rubarba este combinată cu alte fructe, cum ar fi zmeura, căpșunile, afinele sau piersicile.
Un sfat util, atunci când gătești rubarbă, ar fi să utilizezi vase de gatit care nu reacționează cu acidul din rubarbă. Tigăile din teflon sau din oțel inoxidabil sunt de preferat în locul celor din aluminiu și cupru, pentru că nu rămân pete.
Rubarba – rețete de dulceață
Tulpina de rubarbă este, de asemenea, folosită pentru a găti gemuri gustoase de rubarbă, jeleuri de rubarbă și chiar băuturi precum smoothie-ul de rubarbă.
Pentru un plus de inspirație, iată o rețetă clasică de dulceata de rubarbă, pe care să o încerci:
- Se șterge tulpina de rubarba și se taie în bucăți de 2-2,5 cm. Se toarnă un strat de zahăr pe fundul unei tăvi întinse, apoi se adaugă un strat de rubarbă. Se repetă procesul, până terminăm cantitatea de rubarbă, ultimul strat fiind cel de zahăr.
- Se toarnă suc de portocale deasupra.
- Acoperă tava și lasă compoziția să stea cel puțin o oră sau două, de preferință, peste noapte. Acest lucru extrage sucul din rubarbă, iar siropul rezultat ajută la păstrarea bucăților de rubarbă întregi, atunci când sunt fierte.
- Adu ușor amestecul la fierbere, amestecând cu grijă, fără a zdrobi bucățile de rubarbă. Se fierbe rapid, timp de 5-6 minute.
- Se ia de pe foc și se lasă să se răcorească timp de 5 minute, înainte de a se turna în borcane calde, sterilizate.
- Se sigilează imediat și se utilizează în termen de 12 luni.
Pentru această rețetă, se poate folosi și rubarbă de cultură principală, cu gust mai acru – încearcă să adaugi câteva petale parfumate de trandafir, pentru o aromă deosebită.
Rețete cu rubarbă
Deoarece rubarba este, de fapt, o legumă, nu este de mirare că există multe rețete cu rubarbă, pe care merită să le încerci. Totodată, rubarba este adesea utilizată pentru pregătirea sosurilor.
Deserturi cu rubarbă
Pentru a obține un desert gustos, feliază rubarba așa cum ai proceda cu țelina, de exemplu, și fierbe-o cu zahăr sau amestecă tulpinile de rubarbă mărunțite cu mere sau căpșuni, zahăr și condimente și pregătește o plăcintă sau o prăjitură.
Rubarba gătită și îndulcită poate fi, de asemenea, combinată cu portocală și amestecată în unt topit, pentru a pregăti o cremă tartinabilă.
Rubarba în mâncăruri gătite
Rubarba poate fi folosită în supe, tocănițe sau alte mâncăruri sărate, unde aroma sa acrișoară naturală compensează alte ingrediente cu gust intens sau dulci.
Încearcă să lași câteva felii de rubarbă în oțet, zahăr și sare și asortează-le într-o salată cu brânză de capră și sparanghel alb.
Carnea cu aromă mai puternică, cum ar fi vânatul, prepelița și rața, se potrivește de minune cu aroma acrișoară a tulpinei de rubarbă, așa că poate fi servită cu piure sau gem de rubarbă.
Rubarba trebuie împachetată și păstrată la frigider timp de până la o săptămână sau tăiată și congelată timp de până la un an, pentru rețete delicioase cu rubarbă.
În concluzie, rubarba este, probabil, una dintre cele mai adaptabile culturi de grădină. Poate fi folosită în orice mâncare, de la gemuri și tarte de fructe la supe și sosuri. Și pentru că este o plantă perenă, poți beneficia de recolte abundente în fiecare an, fără investiții prea mari și cu puține probleme privind îngrijirea și dăunătorii.
Sursă foto: Shutterstock
Surse:
- Xiang, Hong et al. “What we already know about rhubarb: a comprehensive review.” Chinese medicine vol. 15-88, 2020
- Britannica, The Editors of Encyclopaedia. “rhubarb”. Encyclopedia Britannica, 14 Oct. 2021, https://www.britannica.com/plant/rhubarb
- USDA Food Data Central: “Rhubarb, Raw.”
The Rhubarb Compendium. n.d. Accessed February 16, 2022. Website. http://www.rhubarbinfo.com/
